sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Festival Noiembrie Muzical

SOCIETATEA DE CONCERTE BISTRIȚA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BISTRIȚA
CENTRUL CULTURAL MUNICIPAL BISTRIȚA
ASOCIATIA TIBERIUS QUARTET TÂRGU-MUREȘ

Noiembrie Muzical
la Centrul Multicultural SINAGOGA Bistrita
------------------------------------------------------------------------


marți, 8 noiembrie, ora 18:00

C. Bolling: părți din suita I și II pentru flaut și jazz piano trio

J. B. Vanhal: Cvartet cu oboi în do major op. 7 nr. 6



Interpreți:

Kovács Éva - flaut

Sántha Huba - pian

Kostyák Márton - contrabas

Koszorus Kálmán - tobe

miercuri, 9 noiembrie, ora 18:00


Lucrări și transcripții ale compozitorilor: J. S. Bach, W. A. Mozart, G.

Gerswin, F. Liszt etc.

Interpreți: “The Heavy Brass Guys”, cvartet de tube (Ungaria).



------------------------------------------------------------------------



joi, 10 noiembrie, ora 18:00



Ludwig van Beethoven: Trio de coarde în do minor, op. 9

J. Françaix: Trio de coarde

W. A. Mozart: Cvartet de coarde în re minor KV 421

Interpreți: Cvartetul “Aristo” și “Aristrio” (Olanda).



------------------------------------------------------------------------



vineri, 11 noiembrie, ora 18:00



Antonin Dvořák: Trio op. 21 în sol minor

Ástor Piazzolla: Anotimpurile

Ástor Piazzola: Oblivion



Interpreți:

Melinda Béres - vioară

Kostyák Előd - violoncel

Angela Albu – pian

------------------------------------------------------------------------

sâmbătă, 12 noiembrie, ora 18:00



J. B. Vanhal: Divertimento în sol major pentru vioară, violă și contrabas

L. Boccherini: Cvintet cu două violoncele în do major op. 28 nr. 4

A. Schönberg: “Noapte transfigurată”

Interpreți:

Kostyák Márton - contrabas

Stefan Metz - violoncel (Olanda)

Kostyák Előd - violoncel

Barabás Boróka - violă (Cvartetul Tiberius)



------------------------------------------------------------------------



duminică, 13 noiembrie, ora 18:00



Lucrări pentru pian la 4 mâini:



G. Faure: Dolly op. 56

F. Liszt: Rapsodia ungară nr. 2

F. Liszt: Poemul simfonic Preludiile

G. Enescu: Rapsodia română op. 11 nr. 1 (transcripție Marius Sireteanu)

G. Enescu: Rapsodia română op. 11 nr. 2 (transcripție Marius Sireteanu)

Interpreți: Ansamblul “Remember Enescu”.

------------------------------------------------------------------------



luni, 14 noiembrie, ora 19:00

formația TunesInnaOurHeads

componență:

Cătălin Lungu - Voce, Chitară

Andrei Bucureci - Voce

Andreea Tincea - Voce

Doru Boeriu - Bass

Alexandru Răduț - Chitară

Dan Michiu - Chitară

Răzvan Gabar - Clape, Synth

Cosmin Gabar - Tobe



------------------------------------------------------------------------
Sursa: Societatea de Concerte Bistrita


Concertele fac parte din Stagiunea Muzicală Permanentă 2011, susținută de
Primăria Municipiului Bistrița

joi, 27 octombrie 2011

XXVIII Festival de Jazz in Madrid


JAZZ FESTIVAL MADRID 2011 2 NOIEMBRIE - 4 DECEMBRIE

Miércoles 2 de Noviembre de 2011


Teatro Fernán Gómez - Pablo Martin Quintet + Alfonso Losa, al baile. Invitados: Jorge Pardo, Gerardo Nuñez

Jueves 3 de Noviembre de 2011

Teatro Fernán Gómez - Antonio Rey, Sandra Carrasco. Invitado: El Barullo

Auditorio Conde Duque - Eva Cortés

Viernes 4 de Noviembre de 2011

Auditorio Conde Duque - Las Migas

Sábado 5 de Noviembre de 2011

Teatro Fernán Gómez - Randy Weston and His African Rhythms Trio: 85 Aniversario

Auditorio Conde Duque - Jazz desde Amsterdam: Jasper Somsen, Simin Tander, Felix Schlarmann Band

Domingo 6 de Noviembre de 2011

Teatro Fernán Gómez - Bettye LaVette

Auditorio Conde Duque - Abdón Alcaraz Sexteto

Lunes 7 de Noviembre de 2011

Teatro Joy Eslava - Aloe Blacc

Martes 8 de Noviembre de 2011

Teatro Fernán Gómez - Cheikh Lô

Auditorio Conde Duque - Romane, Jazz Manouche. Roots & Groove. Muestra Jazz Francia

Miércoles 9 de Noviembre de 2011

Teatro Fernán Gómez - Robert Glasper Trio

Auditorio Conde Duque - Romane, Jazz Manouche. Roots & Groove. Muestra Jazz Francia

Jueves 10 de Noviembre de 2011

Teatro Fernán Gómez - Kyle Eastwood Band

Auditorio Conde Duque - Raúl Midón

Viernes 11 de Noviembre de 2011

Teatro Fernán Gómez - Cowboy Junkies

Auditorio Conde Duque - Mariano Díaz Quintet

Sábado 12 de Noviembre de 2011

Teatro Fernán Gómez - Brad Melhdau & Joshua Redman

Auditorio Conde Duque - Orquesta de Timples de Canarias

Domingo 13 de Noviembre de 2011

Teatro Fernán Gómez - VIII Muestra de Grupos Jóvenes de la AMEMM

Auditorio Conde Duque - Moisés P. Sánchez Trío

Martes 15 de Noviembre de 2011

Teatro Fernán Gómez - Roy Haynes Fountain of Youth Band

Auditorio Conde Duque - Federico Lechner Tango & Jazz Trío + Franco Luciani

Teatro Circo Price - Anoushka Shankar "Traveller"

Miércoles 16 de Noviembre de 2011

Teatro Fernán Gómez - Fred Hersch

Auditorio Conde Duque - Manuel Rocheman. Muestra Jazz Francia

Jueves 17 de Noviembre de 2011

Teatro Fernán Gómez - Lizz Wrigth

Teatro Circo Price - Rodrigo y Gabriela

Viernes 18 de Noviembre de 2011

Teatro Fernán Gómez - Nicole Henry & Bob Sands Big Band

Auditorio Conde Duque - Christian McBride Trio

Teatro Circo Price - Madeleine Peyroux

Sábado 19 de Noviembre de 2011

Teatro Fernán Gómez - Silvia Pérez Cruz & Javier Colina Trío "En la imaginación"

Auditorio Conde Duque - Flamenco Jazz Company: Pedro Ojesto, David Cerreduela...

Domingo 20 de Noviembre de 2011

Auditorio Conde Duque - Natalia Dicenta & Vicente Borland Quartet

Lunes 21 de Noviembre de 2011

Teatro Circo Price - Pat Metheny

Martes 22 de Noviembre de 2011

Auditorio Conde Duque - Aga Zaryan. Muestra de Polonia

Miércoles 23 de Noviembre de 2011

Auditorio Conde Duque - Marcin Wasilewski Trio. Muestra de Polonia

Jueves 24 de Noviembre de 2011

Auditorio Conde Duque - Tommy Emmanuel

Viernes 25 de Noviembre de 2011

Auditorio Conde Duque - TAIFAS. Javier Paixariño-Nono García-Pedro Sanz

Sábado 26 de Noviembre de 2011

Auditorio Conde Duque - Celia Mur & Nono García "Coplas Mundanas"

Domingo 27 de Noviembre de 2011

Auditorio Conde Duque - Sacri Delfino Trío

Martes 29 de Noviembre de 2011

Auditorio Conde Duque - Omar Sosa

Miércoles 30 de Noviembre de 2011

Auditorio Conde Duque - Aba Taano "Canto africano, gospel y canto tribal"

Jueves 1 de Diciembre de 2011

Auditorio Conde Duque - Mastretta

Viernes 2 de Diciembre de 2011

Auditorio Conde Duque - Olga Román

Sábado 3 de Diciembre de 2011

Auditorio Conde Duque - Carmen ParÍs, Melissa Aldana

Domingo 4 de Diciembre de 2011

Auditorio Conde Duque - Danays Bautista

marți, 25 octombrie 2011

Festivalul de Jazz de la Berlin: 2-6 noiembrie 2011


De 40 de ani, Festivalul de Jazz transformă capitala Germaniei într-un loc grandios de întâlnire pentru muzicienii de jazz din toate colturile lumii, dar şi pentru iubitorii acestui stil de muzică.

În cadrul ediţiei din acest an atenţia festivalului este îndreptată spre muzica jazz din Polonia, ca parte din spectacolul „Side by Side. Polonia şi Germania – 1.000 de ani de artă si istorie.”

Cunoscuţii interpreţi Leszek Możdżer, Adam Pierończyk, trupa Oleś Brothers şi iconicul Tomasz Stańko plătesc tribut moştenirii pianistului şi compozitorului Krzysztof Komeda, compozitorul “de casă” al lui Roman Polanski, de asemenea sursa de inspiraţie pentru scena jazz-ului polonez.
Pe lângă artişti polonezi, vor fi prezenţi la festival muzicieni importanţi din diferite ţări, precum Franţa, Grecia, America şi Scandinavia, care vor delecta atmosfera participanţilor la evenimentul muzical.
Festivalul de Jazz din Berlin este unul din cele mai prestigioase evenimente de muzică din Europa, prima ediţie a acestuia având loc în 1964.

JazzFest va oferi şi în acest an momente unice, în care iubitorii de jazz îi vor asculta pe artiştii preferaţi, dar vor avea şi bucuria descoperirii a noi talente în lumea jazz-ului.

duminică, 23 octombrie 2011


După New York şi Paris „The Art Of Duo” (USA) la Bucureşti (Braşov, Cluj, Tg. Mureş, Ploieşti, Sibiu, Făgăraş) Sub genericul sugestiv intitulat The Art Of Duo, Fundaţia Muzza vă invită să urmăriţi şi în oraşul dvoastra un recital de excepţie care a fost prezentat recent pe importante scene din New York şi Paris.. Cu această fericită ocazie, Emil Bizga (trompeta, flugelhorn) redefineşte cool-ul instrumental prin creerea de spaţii sonore cu aspecte narative. După o sesiune de înregistrări în studioul Tony Bennett (NYC) care se vor concretiza în curînd într-un CD intitulat “Acacia Flower”, Emil Bizga revine pe scenele noastre într-o formulă de duo de această dată împreună cu Sharp Radway (pian), un veteran al scenei newyorkeze. Considerat de critica de specialitate din New York (Jack Kleisinger, “Highlights in Jazz”) un omolog conceptual al lui Miles Davis (Sketches of Spain), Emil Bizga nu lasă nici o emoţie neatinsă, nici o posibilitate neexplorată muzical. Cu fler de alchimist şi sinceritate profetică, Emil trece dincolo de simbioza dintre jazz, folclor, muzică clasică, blues şi gospel pentru a ne propune un pariu cu metafizica noţiunii de Adevăr cunoscut în timp ca Minciună. Miza: spontaneitatea unei îmbinări fluide de genuri muzicale eclectice prezente de o parte şi de alta ale Atlanticului exprimate cu intimitate şi sinceritate artistică. Cîştigătorul ia acasă un fir narativ muzical ancorat în clasicismul standardelor americane de jazz, un omagiu adus frumosului şi libertăţii spirituale. Pierzătorul ia acasă memoria zilei de mîine. Dumneavoastră aveţi şansa să luaţi ambele. Turneul în România The Art Of Duo (USA) este organizat de cunoscutul comentator şi promotor de jazz Alexandru Şipa.
Sursa: Fundatia Muzza

Duke Ellington Big Band revine în România!

Celebrul big-band Duke Ellington Orchestra - una din cele mai bune orchestre de jazz ale lumii - revine în România pe 10 noiembrie 2011, într-un concert special la Sala Palatului din Bucureşti. Sub bagheta lui Paul Mercer, nepotul marelui Duke, orchestra a preluat moştenirea muzicală a lui Ellington şi concertează de peste opt ani în formula actuală, pe toate continentele globului, ducând mai departe tradiţia "Ducelui". Concertul începe de la ora 20.30, iar accesul este permis de la ora 19.30.

Despre Duke şi orchestra sa

Cu peste 20.000 de reprezentaţii în întreaga lume, Duke Ellington Orchestra a cucerit inimile publicului iubitor de jazz şi aprecierea criticii muzicale de pretutindeni. Înfiinţată în 1923, trupa şi-a primit numele de la întemeietorul său, celebrul pianist şi dirijor Duke Ellington, supranumit ducele jazz-ului, câştigător a 13 premii Grammy. Formula actuală a orchestrei cuprinde 16 muzicieni, atât tineri interpreţi, cât şi veterani ai vechii trupe conduse de Duke Ellington, printre care si trompetistul Barrie Lee Hall, toţi tehnicieni de excepţie. Repertoriul original elaborat va oferi audienţei ocazia de a admira abilităţile creative nelimitate ale interpreţilor. Pe 10 noiembrie, vă aşteaptă două ore de jazz pur, un vintage Ellington formidabil, cu evergreen-uri precum Take the 'A' Train, Satin Doll, The Mooche, Cotton Club Stomp, Full Moon at Midnight. O noapte cu amintiri din anii '30, când trupa lui Ellington atrăgea elita New York-ului în Harlem pentru nopţi delicioase de jazz, făcând din cartierul altădată rău famat cel mai căutat loc al oraşului.

Muzica lui Ellington a schimbat lumea. El o numea muzică americană mai degrabă decât jazz, şi îi plăcea să-i descrie pe cei care l-au influenţat ca "dincolo de orice încadrare". Mai mult decât atât, a dărâmat importante bariere rasiale în societatea americană. Pionier al jazz-ului, "Ducele" şi-a adus o contribuţie definitorie la inaugurarea erei sale swing (It Don't Mean A Thing, 1943). Este de asemenea părintele a numeroase inovaţii în domeniul muzicii jazz: a utilizat vocea umană pe post de instrument muzical, lăsând cuvintele la o parte, punând accentul pe contrastul dintre notele înalte şi joase, folosind în mod frecvent tonalităţile de blues, într-un stil numit "jungle music". Este considerat întemeitorul acestui stil. Şi-a pus semnătura peste mai mult de 2000 de cântece şi compoziţii: jazz, muzică religioasă, muzică clasică. A compus coloana sonoră a patru filme şi a cântat alături de artişti ca John Coltrane, Louis Amstrong, Frank Sinatra şi Ella Fitzgerald. Cea mai mare realizare a lui Duke Ellington este însă orchestra ce îi poartă cu mândrie numele. Cu un jazz melodios, dinamic, şi o orchestraţie impecabilă, Duke Ellington Orchestra promite, ca întotdeauna, un spectacol eclectic şi electrizant.

Informaţii utile

Biletele, la preţuri de 100, 140 şi 180 lei pot fi achiziţionate începând cu data de 10 octombrie, prin reţeaua Eventim din magazinele Germanos, Orange, Vodafone, librăriile Cărtureşti şi Humanitas şi prin intermediul site-ului http://www.eventim.ro/. Tichetele pot fi achiziţionate şi în două rate lunare, doar prin CardAvantaj, la sediul Events din Bd. Lascăr Catargiu nr. 15 A, sau la sediul Eventim din str. Polonă nr. 15.

sâmbătă, 22 octombrie 2011

"Oedipe" de Enescu, o premieră pe scena Teatrului de Operă "La Monnaie" din Bruxelles



Prestigiosul Teatru de Operă "La Monnaie" din Bruxelles găzduieşte astăzi premiera spectacolului "Oedipe" de George Enescu, o nouă producţie realizată in colaborare cu Teatrul Naţional de Operă din Paris, prezentată intr-o versiune regizorală semnată Alex Ollé şi Valentina Carrasco. Conducerea muzicală a primei reprezentaţii ii revine dirijorului Leo Hussain, iar distibuţia ii reuneşte, intre alţii, pe bas-baritonii Dietrich Henschel - in rolul titular, Jan-Hendrik Rootering - "Tiresias", mezzo-soprana Natascha Petrinsky - "Iocasta" şi tenorul Yves Saelens - in rolul "Laios". Următoarea reprezentaţie a spectacolului este programată maine.


sursa: Radio Romania Muzical

luni, 10 octombrie 2011

MUZICA IN CHINA


Preistoria
(mileniile 3 şi 2 ÎHr)
În al treilea mileniu ÎHr. traiul în China era acel specific unui popor seminomad şi vânător, care trăia o nouă Epocă de Piatră.  Agricultura s-a dezvoltat treptat în special pe ruta văilor râurilor Yan-Tse-Kiang şi Hoang-Ho – regiunea fertilizată de aluviuni - . Acestă perioadă aminteşte,  în mitologie, de semizeii şi împăraţii legendari, care, după cum se spune, aveau fiecare propriul sistem muzical. Dar din aceste sisteme a mai rămas doar numele. Trecând la mileniul al doilea se spune că a început să apară o nouă cultură în extremul orient al coridorului ce uneşte orientul depărtat de orientul apropiat. Această cultură chineză megalitică e posibil să fi fost îmbogăţită de infuenţe străine – Mesopotamia era guvernată de sumeri iar Egiptul trăia sub Vechiul Imperiu – . Oricum ar fi fost, cultura nou apărută se pare că a fost transmisă de către popoarele mongoloide.

Societatea chineză a fost condusă la început de dinastia numită Hsia (2205 – 1766 ÎHr) căreia i-a urmat o altă dinastie pe o perioadă mai lungă de timp numită Shang (1766 – 1122 ÎHr), şi ale căror vestigii dăinuie.
Excavaţiile au scos la lumină două tipuri de instrumente muzicale: piatra sonoră (ch’ing) şi flautul globular (hsüan); după caracteristici se pot atribui perioadei neolitice. Alte două instrumente, tamborul (ku) şi clopotul (chung), apar în scrieri din sec. XII ÎHr şi în esenţă, se pot considera aparţinătoare Epocii de Bronz. Oda în care se menţionează face parte din Shih Ching (Cartea Cântărilor), o compilaţie începută spre finalul dinastiei Shang care se întinde aproximativ pe durata unui mileniu (1600 -600 ÎHr) şi care dă informaţii despre muzica timpurilor primitive.
De-a lungul anului agricol se sărbătoreau importante festivităţi la confluenţa râurilor, motivul fiind trecerea de la un anotimp la altul. La aceste festivităţi corurile de baieţi se luau la întrecere cu cele de fete din diferite sate cântând distihuri în timp ce se acompaniau cu gesturi. Fiecare jumatate de distih era format de obicei din opt cuvinte, adică, opt silabe, formă foarte cunoscută în poezia chineză. Aceste concursuri şi cântatul alternant (antifonia), vroiau să simbolizeze cele două principii poetice ale universului Yang şi Yin, armonia naturii şi armonia umană şi prin ritualurile sexuale ulterioare de asemenea simbolizau fuziunea celor două principii universale. Forma muzicală era strâns legată de unul sau altul din cele două simboluri, în aşa fel încât în anumite festivaluri o grupare muzicală cânta înaintea alteia iar apoi cântau împreună. Anumite ode se cântau în aceste festivaluri în timp ce altele se cântau la curţi. Vecheal Shu Ching (Cartea Istoriei) spune că unul din împăraţii legendari (mileniul al treilea ÎHr) analiza odele de la curte şi baladele din sat să vadă dacă corespundeau celor cinci note.
Aceasta ar putea fi considerată ca fiind cheia procesului prin care „cantecul popular” dobândeşte forme mai elevate – deşi în rare ocazii, ca sa nu zic în niciuna, participau ţăranii – şi cauza faptului că persistă în cântecul popular al Chinei din zilele noastre.
Aluzia la „cele cinci note” face referire la scara formată din cinci note, care din timpuri străvechi a fost baza principală a melodiei chineze.
Prezenţa pe continentul american a „celor cinci note” şi a unui număr mare de instrumente muzicale, a fost posibilă datorită pătrunderii eschimoşilor şi a „indienilor” americani, aparţinători popoarelor mongoloide care au colonizat continentul asiatic.

De-a lungul acelei epoci s-a consolidat tot procesul cultural. Muzica chineză, de altfel ca şi cultura în general, a absorbit numeroase influenţe străine, dar propria identitate esenţială a reuşit să se conserve graţie respectului faţă de trecut existentă chinezi, datorită căruia s-a menţinut continuitatea tradiţiei.
în partea stângă, hou kin, în partea dreaptă sheng




miercuri, 24 august 2011

Academia de Arte Las Musas


Incepand cu luna septembrie Academia de Arte "Las Musas" din Villalba- Madrid, isi deschide portile pentru toti cei din comunitatea Madrid, care vor sa se dedice artelor!
mai multe informatii gasiti pe site-ul academiei: Las Musas
VA ASTEPTAM CU MARE DRAG SI DOR PENTRU ARTE!!!

luni, 18 iulie 2011

Şcoală de vară şi concerte la Sinaia – prima ediţie, iulie 2011

Prima ediţie a Şcolii de vară „Sinaia Masterclass”, cu participare internaţională, organizată de Academia Europeană de Muzică (AEM), cu sprijinul Fundaţiei „Prietenii Muzicii – Serafim Antropov”, se desfăşoară între 17 şi 29 iulie 2011, la Sinaia. Sub îndrumarea a trei profesori francezi originari din România – violoniştii Constantin Şerban (directorul proiectului) şi Fernand Iaciu, împreună cu violoncelista Ruxandra Şerban – 24 de tineri muzicieni talentaţi din Franţa, Irlanda şi România, violonişti sau violoncelişti, dornici să îşi perfecţioneze cunoştinţele tehnice şi muzicale, participă la acest „curs de măiestrie”.
Soţii Ruxandra şi Constantin Şerban, absolvenţi ai Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, au plecat în Franţa acum 30 de ani şi au devenit prim-violoncelistă a Orchestrei din Ţara Loirei, respectiv concert-maestru al aceleaşi orchestre şi profesor de vioară la Conservatorul din Nantes. În colaborare cu Fernand Iaciu, concert-maestru al orchestrei din Lille şi profesor de vioară la Conservatorul din acelaşi oraş francez, ei au lansat şi coordonat cu ani în urmă într-un castel de pe Valea Loirei o primă şcoală de vară pentru tineri instrumentişti talentaţi. Din 2011, cu sprijinul Primăriei din Sinaia, acest Masterclass internaţional este inaugurat în România şi cursurile sunt dublate de concerte şi recitaluri gratuite susţinute de profesori, elevi şi diverşi invitaţi speciali.
Seria de manifestări publice începe marţi, 19 iulie, la ora 17:30, în Parcul „D. Ghica” din Sinaia, unde Michael și Mairead Hickey oferă un concert de muzica tradiţională irlandeza. La rândul lor, cei trei profesori coordonatori şi invitaţii lor, pianiştii Verona Maier (România) şi Paul Hermsen (Belgia), susţin un concert de muzică de cameră vineri, 22 iulie, ora 20:30, în sala Cazinoului, cu piese de Chausson, Ravel, Şostakovici, Franck, Mendelssohn.
În ultimele trei zile ale acestei veritabile tabere muzicale internaţionale, tinerii participanţi îşi vor dovedi măiestria prin audiţii publice: pe 27 iulie la Centrul Cultural „Carmen Silva”, pe 28 iulie la Casa Memorială „George Enescu” iar pe 29 iulie în sala Cazinoului din Sinaia, de fiecare dată de la orele 18:00. Intrarea liberă. Mai multe informaţii la www.euromusicacademy.com & info@euromusicacademy.com

duminică, 16 ianuarie 2011

ROMA ANTICA.muzica in societatea romana.Instrumente muzicale

Desi muzica romana se limita la a adopta muzica greaca, totusi sunt cateva mici schimbari. Apare improvizatia, fara notare fixa. Incetul cu incetul instrumentele aerofone din metal capata importante. Muzica devine prezenta in tot ceea ce inseamna public de la marile si fastuoasele petreceri pana in zona educatiei. Ceea ce ramane certeste faptul ca Roma a stiut sa aprecieze muzica, cu sau fara inovatii.

Romanii au adaptat teoría grecilor necesitatilor si studiului muzicii. Aulosul grec se transforma in tibia romana, instrument care a ocupat un loc important in ceremoniile religioase, in muzica militara sau in teatru. Cu toate acestea, interpretii de seama veneau din randurile sclavilor intelectuali ai stapanilor romani veniti de pe teritoriile grecesti. Se poate spune ca muzica Imperiului Roman a confirmat ceea ce se cunostea in Grecia Clasica :cantul monofon, (o singura voce sau in cazul corurilor cantatul la unison), relatia dintre muzica si ritmul prozodic (vorbind sau recitand pe accentele si ritmul textului) si improvizatia instrumentala, punand in practica formule muzicale cunoscute.
In teatrele romane, care imitau grecii, se reprezentau lucrari si aveau loc concerte muzicale gratuite. In loc sa compuna ei insisi muzica lucrarii puse in scena (cum faceau dramaturgii greci), in Roma se dadea aceasta sarcina altor creatori. De exempul Flaccus, fiul lui Claudius, a fost compozitorul muzicii operelor lui Terentiu. S-au evidentiat de asemenea muzicieni din provincia precum grecul Terpnus (mare interpret la kithara si maestrul imparatului Nero) Menicrates, Polion si Mesomende din Creta, autorul Imnurilor catre Helios si Nemesis. Muzica nu era doar pentru barbati ca in alte culturi, Lucianus, scriitorul, elogia abilitatea femeilor aristocrate si a curtezanelor in a canta vocal si instrumental (la kithara).
instrumentele muzicale ale romei antice

In scrierile sale Horatiu ne precizeaza despre practica muzicala, in randul aristocratiei, a femeilor care luau lectii de muzica de la Tigellus si Demetrius iar de la Sallustius compozitie. De asemenea Aulus Gelus vorbeşte despre un cor de băieţi şi fete, care cânta la ospeţe piese de Anacreon şi Sapho.
In ceea ce priveste muzica folosita in armata romana, Servius Tullius (578-534 IHr.) a infiintat grupurile de muzicieni in randurile Militiei Romane, acestia cantau la instrumente de suflat si aveau sarcini specifice pentru ceremonia si lupta. Astfel au aparut Cornicenii (muzicieni care cantau la corn) si Tubiceni (muzicieni care cantau la trambita). Acestora, in jurul anului 400 IHr. Li s-au alaturat flautul si trompetele, de forme si marimi varíate, precum si alte instrumente ca Syrinx si Lituus. Cu timpul romanii au adaugat si utilizat alte instrumente de suflat mult mai sonore precum Bucina, Tibia, Tympanum, Scabillum, Cymbala si Crotola.

miercuri, 5 ianuarie 2011

ROMA ANTICA

Generalitati

Roma a cucerit Grecia, insa cultura acesteia era foarte importanta si chiar daca ambele culturi s-au contopit, Roma nu a adus nimic nou muzicii Greciei Antice, modelul de evolutie insa a fost cel roman, variind ocazional din punct de vedere estetic. In mare parte muzica era folosita la marile serbari, erau apreciati muzicienii virtuozi sau faimosi, care adaugau interpretarii lor momente umoristice. Acesti muzicieni duceau un trai boem, inconjurati mai tot timpul de petreceri.

Erau teatrele romane sau amfiteatrele locurile in care se reprezentau comediile in stilul grec. Autorii cei mai faimosi erau, printre altii, Plaut si Terentiu. In ceea ce priveste tragedia, aceasta a fost cultivata de Seneca. Muzica avea un rol transcendental in aceste opere teatrale.
Din momentul fondarii Romei se produce o miscare muzicala foarte importanta, protagonizata de actori de origine etrusca care dansau pe ritmul unor tibii – specie de aulos. Romanii incearca sa imite aceste arte la care adauga elementul muzicii vocale. Acesti noi artisti se vor numi histrioni care in etrusca inseamna dansatori. In afara unui mic fragment dintr-o comedia a lui Terentiu, nu s-a pastrat nimic din muzica de acest tip.

In momentul in care Imperiul Roman se consolideaza, imigrantii sositi imbogatesc considerabil prin culturile lor cultura romana. Relevante au fost contributiile siriene si egiptiene si cele care veneau din Peninsula Iberica, Spania de azi. Reapar vechile stiluri cum sunt: citharodia si citharistica. Erau frecvente competitiile si examenele in acest domeniu. Cu toate acestea, nu exista certitudinea valorarii institutionale si culturale a muzicii de catre Roma.
Muzica, arta in general, stiinta si filosofía au ajuns a fi parte fundamentala a civilizatiei romane.

Instrumentele muzicale:

In ceea ce priveste instrumentele muzicale cele mai des utilizate in Roma Antica, acestea proveneau de la diferitele popoare ale Antichitatii. Civilizatia romana a avut sub conducerea sa culturi distincte, care au influentat si imbogatit Roma, prin obiceiurile si traditiile lor. Astfel instrumentele soliste cele mai utilizate au fost lira si cithara. Primul era un soi de harpa, dar mai mica.


lira cu zece corzi

Lira este primul instrument la care Biblia face referinta si este singurul instrument cu coarde care apare in Pentateuh.
[Pentateuh (Πεντετεύχως- în greacă "cinci suluri sau cutii pentru păstrarea lor"). este numele de provenienţă greacă sub care sunt cunoscute în limba română primele cinci cărţi ale lui Moise din Vechiului Testament - Geneza, Exodul, Leviticul, Numeri şi Deuteronom. În originalul ebraic, ele poartă numele de "Tora", (Învăţătura sau Legea), un cuvânt care vine de la verbul "yara" (hora) care înseamnă "a preda, a instrui".] 

Era construita din lemn si avea zece corzi. Forma sa varia la fel ca si marimea, primand astfel sunetul in defavoarea aspectului. Unele dintre ele erau destul de mici incat se putea pasi in timp ce se canta la aceste instrumente. Timbrul lirei era dulce auzului iar expresia muzicii era considerata ca un semn de fericire.


Cithara romana


Femeie cu cithara.  Fresca din Villa Fannius Synistor Boscoreale


















In ceea ce priveste cithara, unii spun ca Decacordul (DECACÓRD, decacorduri, s. n. Vechi instrument muzical, asemănător cu harpa, având zece coarde. – Din fr. décachorde) este acelasi lucru. Cithara este un instrument derivat din lira, dar mai mare si mai profund decat acesta cu o sonoritate mai mare.


muzica Romei Antice

Un alt instrument foarte important, dar considerat mai putin adecvat educatiei era Aulos-ul (aulos (cuv. gr. αὐλός)). Acesta, in mod normal, era folosit de muzicienii profesionisti. E vorba de un instrument aerofon cu ancie dubla si 4 sau 5 orificii. A fost preluat, se pare, din Asia (cel mai vechi exemplar a fost găsit în mormântul regelui sumerian Ur, cca. 2.700 î. Hr.). Instrument folosit adesea împerecheat (diaulos), era legat de ceremoniile cultice, profane și de teatru. Romanii îl cunoșteau într-o formă mai evoluată, sub denumirea de tibia. 
muzician cantand la aulos Muzeul Louvre-Paris